Sânul este alcătuit din trei părți principale: lobuli, conducte și țesut conjunctiv. Lobulii sunt glandele care produc lapte, canalele sunt tuburi care transportă laptele către mamelon, iar ţesutul conjunctiv (care constă din țesut fibros și gras) înconjoară și ține totul împreună. Cancerul de sân este o boală în care celulele din sân cresc fără control. Acesta poate începe în diferite părți ale sânului, în funcţie de celulele din sân care se transformă în celule canceroase. Majoritatea tipurilor de cancer de sân se declanşează în conducte sau lobuli.
Acesta se poate răspândi în afara sânului prin vasele de sânge și vasele limfatice. Când cancerul de sân se răspândește în alte părți ale corpului, spunem despre acesta că s-a metastazat.
În ceea ce priveşte diferitele tipuri de leziuni mamare, fibroadenomul este considerat ca fiind cea mai frecventă tumoare benignă (non-canceroasă), în timp ce carcinomul ductal invaziv este cea mai frecventă tumoare malignă (canceroasă).
Principalele modalități utilizate în imagistica mamară sunt mamografia (care este tehnica de referință), sono-mamografia și RMN-ul. Ecografia la sân este considerată o examinare complementară pentru investigarea maselor mamare.
Recent, imagistica bazată pe rigiditate, inclusiv elastografia cu ultrasunete, a apărut ca o nouă tehnică de imagistică, care afișează rigiditatea țesutului (moale sau dură, după caz) și prezintă o hartă codificată prin culori, care suprapune imaginea convențională obţinută în urma ecografiei.
În ultima perioadă, au apărut diferite tehnici de elastografie cu ultrasunete, printre care imagistica prin deformare prin compresie și viteza de forfecare în timp real. În prezent, elastografia cu ultrasunete de compresie este considerată cea mai frecvent utilizată tehnică în imagistica mamară.
În elastografie, principiul de bază este că, sub compresiune, țesuturile moi se vor deforma mai ușor decât cele tari. Prin urmare, se va da o determinare obiectivă a consistenței țesuturilor și, astfel, putem diferenția masele mamare benigne (în mare parte moi) de cele maligne (de obicei tari).
Imaginile afișează rigiditatea relativă a leziunilor în comparație cu rigiditatea țesutului înconjurător. Zonele mai rigide se deformează mai greu decât mediul înconjurător și astfel, masele maligne apar întunecate în imagine și au un contrast ridicat faţă de țesutul mamar de fundal, în timp ce zonele moi se deformează mai ușor decât mediul înconjurător.
Astfel, masele benigne se pot observa cu uşurinţă în imaginile tulpinilor și au un contrast mai mic cu țesutul mamar de fond.
Se generează o hartă color, ce corespunde imaginilor cu ultrasunete la scară gri. O scară de notare utilizată pentru clasificarea leziunilor, în funcție de semnătura culorii, a fost introdusă de Itoh.
La Clinica MedImages – senologie imagistică, puteţi beneficia de cele mai avansate servicii de elastografie Cluj Napoca 2021. Pe lângă aparatura de ultimă generaţie, recent achiziţionată, vă puteţi bucura de asistenţa unui personal de calitate.
Medici cu vastă experienţă în domeniu, care pun preţ pe viaţa şi experienţa pacienţilor (“… un centru specializat în diagnosticul imagistic al patologiei mamare, în care pasiunea, experienţa şi tehnologia de vârf, se îmbină cu preocuparea şi respectul faţă de pacient. Acesta este MEDIMAGES.” Spune Dr. Angelica Chiorean).
