Este incredibil cum unele persoane intra in magazinul muzica si totusi nu stiu nimic despre muzica si despre modul in care aceasta a aparut. Originea muzicii este stituata intr-un trecut destul de indepartat tinand cont de parerea muzicologului J. Chailley.
Muzica numara aproximativ 40000 de ani. In ceea ce priveste modul in care a luat nastere muzica, iar parerile sunt impartite pentru ca de originile muzicii se ocupa mai multi cercetatori. S-a incercat reconstituirea contactului primordial pe care oamenii l-au avut cu doua izvoare ale muzicii. Unul dintre ele este natura iar celalat este corpul omenesc.
Natura ne ofera vuietul furtunii si vuietul talazurilor dar si murmurul raurilor si fosnetele de frunze, ciripitul pasarilor si fiinta umana, interjectiile, bataile inimii si mladierile vocilor sau bataile din palme si fluierasul.
Atunci cand homo faber a inceput sa isi faca unelte, ele au constituit un izvor de mai multe sunete preluate de catre oameni pentru a putea mijloci o exprimare muzicala. Uneltele au avut darul de a imbunatati paletele sonore pentru ca pietrele indiferent daca erau slefuite sau nu, daca erau batute una de cealalta au furnizat si primele instrumente pentru percutie.
Tulpinele de treste, oasele fara maduva si coardele de la arc au fost primele instrumente de cantat. Timpanul din prezent are originea in pielea de animale pusa la uscat in diverse scorburi de copaci. Din noianul acesta de sunete care initial au fost numai mijloace pentru senalizare, omul si-a ales mai multe inlantuiri, care erau capabile sa exteriorizeze sentimente si ganduri.
Au fost emise mai multe impoteze care au incercat sa determine modul in care oamenii au inceput sa produca muzica. Acestea contin mai multe date care au legatura cu conditiile in care oamenii emit sunetele si factorii care contribuie la primele formule de exprimare muzicala.
In perioada antica, Democrit credea ca oamenii au vrut sa imite sunetul din natura. Este foarte pretioasa ideea aceasta a redarii universului, dar si de a readuce muzica in atentia oamenilor si de a limita natura ceea ce inseamna sa ne situam pe pozitii cat mai naturaliste, pentru ca ea nu are darul de a oglindi doar realitate si de a copia suntele ci de a comunica si starea pe care o are cel care creaza muzica.
Acceptarea teoriei imitatiilor poate sa duca si la absurditatile muzicii in mod concret inca din secolul XX, care va introduce zgomote in viata cotidiana ca si simpla inregistrare pe benzile magnetice.
Esteticienii germani credeau ca muzica este o opera a constiintei in mod colectiv si punea originea pe seama lui homo ludens, muzica fiind un simplu joc.
Dovada adusa de ei a fost ganguritul copiilor mici. Originile si functiile muzicii, au fost considerate analizand procesul prin care a luat nastere muzica si a fost construit un limbaj muzical prin asocierea dintre muzica si diferite stari de spirit. Daca omul este dominat de o pasiune sau de un sentiment, omul poate sa exprime prin muzica tot ceea ce simte si poate sugera emotiile mai bine prin muzica decat prin notiunile plastice.
